Albastrelele

DICTIONAR DE PLANTE MEDICINALE - ALBASTRELELE

407
Albastrelele
Albastrelele

Albastrelele sunt plante erbacee din familia compozitelor, inalte de pana la un metru – inaltimea lor fiind, in mod obisnuit, de 50 – 60 cm. La maturitate, tulpina albastrelelor este paioasa, lemnificata, paroasa, ramificata. In varful tulpinii se dezvolta capitule cu flori in nuante de albastru-violet, purpurii, roze si chiar albe – mai exact spus niste maciulii care sunt asemenea unei explozii de petale, ce se pot inchide seara si deschide dimineata. Albastrelele smaltuiesc fanetele, lanurile de grau si secara, taluzurile drumurilor. Prefera locurile uscate si insorite, chiar si atunci cand conditiile de viata sunt dificile. infloresc din iunie si pana in septembrie. in mod obisnuit, de la albastrele se recolteaza inflorescenta (sau chiar numai petalele), dar poate fi utilizata si planta intreaga.

Substante active importante: centaurina, pelargonina, cianina, tanin.

Albastrelele se folosesc, in principal, in tratamente privind iritatiile oculare, adica in conjunctivite, in inflamatii ale pleoapelor. Preparatele din albastrele se folosesc si ca diuretic. Actioneaza, cu bune rezultate, si Tmpotriva diareii, a reumatismului, a afectiunilor renale sau ale vezicii urinare. O aplicatie cu albastrele poate readuce si pofta de mancare.
Potrivit specialistilor, produsul terapeutic pe baza de albastrele actioneaza pe trei directii: calmant, diuretic, astringent. Celelalte efecte in plan terapeutic se obtin, sau se potenteaza, in combinatie cu alte plante medicinale.

In mod obisnuit, albastrelele sunt utilizate in tratamentele legate de inflamatiile ochilor.