Bradisorul – pedicuţa

DICTIONAR DE PLANTE MEDICINALE - BRADISORUL / PEDICUTA

108
Bradisorul / pedicuta
Bradisorul / pedicuta

Denumire ştiinţifică: Licopodium clavatum.
Bradisorul sau pedicuţa este o ferigă, cu o tulpină lungă de până la un metru, culcată pe pământ, din care se ridică frunzele. Activitatea de producere a sporilor începe în iulie şi se termină în septembrie. Sporii au culoarea galben-deschis. Plantă perenă, această ferigă face parte din familia licopodinaceelor. Creşte în pădurile din regiunile montane şi submontane.

Pentru terapii medicinale se culeg sporii, din care se prepară o pulbere, cunoscută şi sub numele de sulf vegetal. Unii specialişti în medicină naturistă opinează că se poate folosi chiar şi planta în întregime. Substanţe active importante: substanţe specifice (clavatină, anotină), flavone, săruri minerale.

Din sporii de brădişor se face un preparat necesar, în primul rând, în tratarea unor afecţiuni dermatologice. Pulberea astfel obţinută se foloseşte în tratarea eritemului sugarilor, în intertrigo, precum şi în arsuri, dermatite, răni deschise – mai ales la copii. În uz intern, pentru afecţiuni cum ar fi litiazele, hepatitele, se utilizează un preparat obţinut din întreaga plantă. Unii specialişti în medicină naturistă sunt de părere că preparatele de bradisor (pedicuţă) sunt benefice şi în tratamente împotriva tabagismului şi alcoolismului.