Determinare factor RH

DETERMINARE FACTOR RH. ANALIZE MEDICALE EXPLICATE

RHD codifică antigenul D, în timp ce RHCE codifică antigenele Cc şi Ee. Antigenul d nu există; totuşi, prin convenţie, d este utilizat pentru a conota absenţa antigenului D. RHD şi RHCE codifică polipeptide similare, care în membrana eritrocitară formează un complex cu glicoproteina asociată Rh.

DETERMINARE FACTOR RH

Funcţia antigenelor Rh nu este cunoscută, deşi pe baza fenotipului celulelor Rh nul este sugerat faptul că antigenele Rh ar juca un rol structural în membrana eritrocitară. Structura antigenelor Rh sugerează că sunt proteine de transport, iar glicoproteina asociată Rh ar putea juca un rol în transportul amoniacului. Există 45 antigene care au fost atribuite sistemului de grup sanguin Rh, dintre acestea cele mai comune şi importante fiind D, C, c, E şi e. Deşi indivizii pot deveni aloimunizaţi la antigenele C, c, E şi e prin transfuzii şi sarcină, acestea sunt mult mai puţin imunogenice decât D.

Mai puţin de 3% din indivizii expuşi la antigenele C, c, E, e devin aloimunizaţi, astfel testarea pretransfuzională nu se efectuează de rutină pentru aceste antigene. După antigenele A şi B, antigenul D manifestă cea mai înaltă imunogenicitate (de 20 ori mai mare decât alte antigene Rh majore); în urma transfuziei de eritrocite D-pozitive aproape 80% din primitorii D-negativi dezvoltă anticorpi anti-D. În plus imunizarea anti-D promovează în continuare sinteza de anticorpi faţă de alte antigene de grup sanguin din sau din afara sistemului Rh5. De asemenea antigenul D este implicat în 95% din cazurile de boală hemolitică a nou-născutului1.

Un individ este considerat Rh pozitiv dacă eritrocitele sale exprimă antigenul D, iar termenul Rh negativ se referă la absenţa antigenului D. Absenţa antigenului D este întâlnită al 15-17% din indivizii populaţiei albe şi este mai puţin frecventă în alte populaţii. La populaţia albă absenţa antigenului D se datorează deleţiei genei RHD, în timp ce la populaţia asiatică şi neagră se asociază mai degrabă cu inactivarea genei decât cu deleţia sa.

CITITI SI:  Electroforeza Hemoglobinei

Interpretarea rezultatelor

Rh(D) pozitiv dacă se obţin rezultate clar pozitive (>=2+) cu ambele seruri test anti-D, iar controlul auto este negativ;
Rh(D) negativ dacă se obţin rezultate clar negative cu ambele seruri test anti-D, indiferent de rezultatul controlului auto.
Este obligatorie testarea suplimentară dacă se obţin rezultate slab pozitive (<=2+) sau discordante cu serurile test, iar controlul auto este negativ, precum şi dacă se obţin rezultate pozitive cu ambele seruri test, iar controlul auto este pozitiv.

La donatori, dacă testul iniţial pentru D este negativ, trebuie efectuat un al doilea test care detectează D slab (acest lucru nu este necesar la primitorii de sânge, care trebuie transfuzaţi cu sânge Rh negativ)1;2. De asemenea determinarea prezenţei D slab la femeia gravidă elimină tratamentul inutil cu imunoglobulină anti-D. Înaintea etichetării unui pacient ca D slab trebuie să ne asigurăm că nu a fost recent transfuzat cu eritrocite Rh pozitive2.