Grasimile nesanatoase si depresia

235
Grasimile nesanatoase si depresia
Grasimile nesanatoase si depresia

Ceea ce nimeni nu şi-ar fi putut închipui în trecut, acum se pare că e dovedit ştiinţific, şi anume că, în stările depresive, şi alimentaţia joacă un rol important. Biochimistul şi psihiatrul Joseph Hibbeln, de la Institutul Naţional de Sănătate din Washington D.C., SUA, susţine că există primejdia înmulţirii stărilor depresive, prin consumul unor grăsimi ce ar trebui evitate. Această idee îndrăzneaţă şi radicală e acceptată de un număr din ce în ce mai mare de psihiatri şi de biochimişti.

În ţările puternic industrializate, stările depresive produc mai multe zile de incapacitate de muncă decât orice altă boală. Şi depresiunea nervoasă constituie o primejdie mondială. În Anglia, fiecare a zecea persoană suferă de depresiune nervoasă, iar la unul din 20, această stare durează toată viaţa.

CITITI SI:  Soia - Un adevarat cocktail de vitamine si minerale

Există zeci de medicamente cu care se tratează depresia, însă, în ciuda cercetărilor de zeci de ani, înţelegerea bolii depresive este foarte sumară. Toţi sunt de acord că depresia are cauze multiple, în care joacă un rol atât genele, cât şi factorii de mediu. Cu toată tendinţa de a îngloba într-o singură categorie pe toţi cei care au simptome asemănătoare, se pare că stările depresive nu constituie o boală unică, ceea ce explică greutatea de a prescrie terapia medicamentoasă cea mai potrivită şi faptul că unii nu răspund favorabil la nici un medica­ment.

Se cunoaște faptul că în creierul uman există o cantitate mare de grăsimi şi că aceste grăsimi pot fi modificate de alimentaţie, biochimistul şi psihiatrul Joseph Hibbeln, de la Institutul Naţional de Sănătate din Washington D.C., SUA susţine că felul grăsimilor ce intră în compoziţia creierului poate influenţa sănătatea noastră mintală.

Se ştie că grăsimile alimentare pot dăuna sănătăţii şi în alte feluri. Astfel, grăsimile saturate, în marea lor majoritate de origine animală, sunt implicate în diferite forme de cancer, în special cancerul de sân şi de intestin gros, ca şi în apariţia aterosclerozei. Pe de altă parte, s-a observat că acizii graşi polinesaturaţi omega-3 pot îmbunătăţi prognosticul celor care suferă de boala coronariană.

CITITI SI:  Uleiul de nuca de cocos, inamicul cancerului

Dezvoltarea industriei alimentare după primul război mondial a produs schimbări dramatice în modul de alimentaţie. S-a introdus utilizarea uleiului de soia, de germene de porumb, de palmier şi de seminţe de bumbac, care, alături de uleiul de floarea-soarelui, conţin cantităţi disproporţionat de mari de acid linolic, un acid gras omega-6, şi cantităţi foarte mici de acizi graşi omega-3 (de exemplu, acidul alfa-linoleic). Acest dezechilibru a fost accentuat prin hidrogenarea uleiurilor, pentru a fabrica margarina.

În Statele Unite, consumul de ulei de soia, pe cap de locuitor, este de 11 kg pe an, o creştere de 1.000 de ori în decurs de 100 de ani. Ca atare sau sub forma margarinei, uleiul de soia reprezintă, în momentul de faţă, 83% din cantitatea totală de grăsimi consumate.

În schimb, se folosesc prea puţine alimente bogate în acizi graşi omega-3, cum ar fi: nuci, măsline, avocado, ulei de măsline, de semiţe de in, de germene de grâu, de rapiţă, spanac şi alte vegetale. În consecinţă, alimentaţia cu ulei de floarea-soarelui sau de soia conţine de 16 până la de 20 de ori mai mulţi acizi graşi omega-6 decât omega-3, în comparaţie cu situaţia de acum 100 de ani. Şi cum influenţează acest dezechilibru al acizilor graşi compoziţia creierului, pentru ca să altereze sănătatea mintală?

În primul rând, grăsimile pot influenţa semnalizarea intracerebrală. Ca să pătrundă în celule, orice substanţă chimică şi orice semnal trebuie să traverseze membrana celulară, alcătuită aproape în întregime din grăsimi, dintre care 20% sunt acizi graşi esenţiali.
În aceste membrane, există canale de ioni, extrem de fine şi cu forme foarte complexe. Prin modificarea formei, ele pot permite trecerea semnalelor sau le pot opri.

Compoziţia grăsimilor, în care se găsesc aceste canale de ioni, poate afecta forma lor, putând influenţa, aşadar, funcţia lor. Acizii graşi joacă un rol în flexibilitatea celulară din alte ţesuturi, iar echilibrul între acizii omega-3 şi acizii omega-6 este la fel de im­portant şi în creier.

În al doilea rând, acizii graşi au fost puşi în legătură şi cu serotonina, neurotransmiţătorul care inhibă transmiterea impulsurilor nervoase prin sinapsele creierului. Medicamentele antideprimante cresc nivelurile de serotonină, iar Hibbeln a găsit niveluri scăzute de serotonină la persoanele cu o cantitate mică de acizi graşi omega-3 în lichidul cefalorahidian.

CITITI SI:  Uleiul de in o bomba de sanatate pentru organism

Un grup de cercetători de la Universitatea Columbia Britanică a hrănit purcei cu o cantitate mai mare de acizi omega-3 şi au găsit mai multă serotonină în creierul acestor purcei decât la cei hrăniţi în mod normal. Deoarece serotonina ajută la creşterea normală a axonilor şi a dendritelor, lipsa acizilor graşi omega-3 în prima fază a vieţii poate altera pentru totdeauna dezvoltarea şi funcţia creierului.

Cercetările efectuate asupra diferitelor populaţii au arătat că, în ţările în care se consumă cantităţile cele mai mici de acizi omega-3, se întâlnesc cele mai multe cazuri de stări depresive. Astfel, în Noua Zeelandă, unde consumul de acizi graşi omega-3 este mai mic, 6% din populaţie suferă de depresie. În Japonia, unde consumul de acizi omega-3 e de patru ori mai mare, aceasta şi prin consumul de peşte, frecvenţa stărilor depresive este de 1%.

Când alimentaţia de tip apusean se infiltrează într-o cultură, aşa cum este Groenlanda, atunci rata stărilor depresive creşte.

În momentul de faţă, sunt în curs de desfăşurare cel puţin zece studii clinice cu acizi graşi omega-3 ca tratament pentru stări depresive şi pentru alte tulburări psihice, ca schizofrenia şi deficitul de atenţie.

Spre deosebire de medicamentele folosite până în prezent, acizii graşi omega-3 din surse vegetale (nuci, avocado, măsline, spanac, seminţe de susan şi de in, ulei de măsline, de in şi de germene de grâu), concomitent cu evitarea uleiului şi a margarinei de floarea-soarelui, nu produc efecte secundare şi nici nu se însoţesc de riscurile legate de consumul de ulei de peşte.

Articolul pe scurt
  • Calitate articol
5

Rezumat articol:

Ceea ce nimeni nu şi-ar fi putut închipui în trecut, acum se pare că e dovedit ştiinţific, şi anume că, în stările depresive, şi alimentaţia joacă un rol important.

Sending
User Review
5 (1 vote)