Istoria fumatului. Cum a aparut fumatul?

FUMATUL UCIDE! ISTORICUL FUMATULUI. CUM A APARUT FUMATUL?

Istoricul fumatului
Istoricul fumatului

Începuturile fumatului se situează înainte de anul 600 e.n., cînd tutunul era folosit în practicile religioase ale triburilor Mayaşe.

FUMATUL – PRIMELE INCEPUTURI

Cuvîntul „tutun” provine de la insula Tobago din arhipelagul Antilelor, unde această plantă era cultivată, fiind numită de indigeni „petum”. Aztecii şi incaşii foloseau tutunul cu precădere în timpul ceremoniilor religioase. Tutunul le potolea foamea şi îi ajuta să reziste mai bine la oboseală.

Termenul „fumat” nu a existat pînă la sfîrşitul secolului al XVII-lea. Pînă atunci i se spunea „beţia uscată”. Denumirea de „nicotină” este derivată de la numele lui Jean Nicot, ambasador francez în Portugalia, cel care, la mijlocul sec. al XVI-lea, a recomandat la curtea Franţei fumatul drept medicament.

FUMATUL SI DESCOPERIREA AMERICII

Istoria tutunului debutează odată cu descoperirea Americii de către Cristofor Columb, în 1492, în insula numită mai tîrziu Cuba. Primele însemnări despre obiceiul de a fuma parvin de la Cristofor Columb, care la debarcarea sa în insula Guanahani (San Salvador ) a observat că populaţia indigenă fumează din nişte pipe de bambus „ceva” preparat din frunzele plantei de tutun, numită simplu de ei, tabac.

Indienii din America practicau fumatul şi îşi otrăveau săgeţile cu ,,suc de tutun”. Tutunul era fumat în ceremoniile religioase din America de Sud şi era, probabil, doar un privilegiu al şamanilor, preoţilor şi al vindecătorilor.

În anul 1519, cînd s-au întors în Europa, navigatorii spanioli ai lui Columb, conduşi de capitanul Francesco Romano Pace, i-au oferit ambasadorului Franţei în Portugalia, Jean Nicot, un mănunchi de frunze de tutun aprinse, povestind cu acest prilej ce au văzut ei că fac băştinaşii sud- americani cu ele.

CITITI SI:  Consecintele fumatului asupra aparatului cardiovascular

FUMATUL – INTRODUCEREA SA IN EUROPA

Unul din ofiţerii căpitanului Romano Pace, pe numele său Diego Rodriguez, a îndrăgit fumatul şi la întoarcerea în Europa aduce cu sine tutun şi continuă să fumeze acasă, dar, în urma reclamaţiei soţiei sale precum că acesta „înghite foc şi scoate fum pe nas”, este judecat şi condamnat la 10 ani de muncă silnică de către inchiziţia spaniolă pentru „legătură cu diavolul”.

În 1585 Jean Nicot a introdus tutunul la Curtea Regală din Paris, spunînd că este utilă în tratamentul rănilor, al astmului şi al cancerului. Tutunul mai era folosit în acele timpuri ca remediu pentru migrene, ca pudră pentru distrugerea păduchilor, în clisma pentru tratamentul constipaţiei, ca terapie a anginei pectorale în momente de asfixie, ca remediu pentru parazitoze intestinale, în tratarea muşcăturilor de şarpe, a rănilor provocate de suliţa otrăvită sau chiar ca stimulent şi energizant.

Cîţiva ani mai tîrziu, în onoarea lui Jean Nicot, planta a fost denumită de către un botanist „Nicotiana”. Astfel a pătruns pe continentul european această plantă care s-a cultivat intens şi care s-a extins apoi în toată lumea. A fuma în acele vremuri era un semn de mondenitate, la început un privilegiu al nobilimii, dar, cu timpul, şi al celor mai largi şi mai nevoiaşe pături sociale.

În Europa, Nicotiana Tabacum a început să fie cultivată în Anglia, mai întîi ca plantă decorativă, apoi a urmat cultivarea ei şi pentru consumul propriu-zis al tutunului. Cu toate acestea, mai multe ţări au interzis tutunul în anii 1600.

În Turcia în acea perioadă, consumatorii de tutun puteau fi torturaţi sau ucişi. În China, o persoană care era prinsă folosind tutun, risca decapitarea. În Rusia, consumatorii de tutun care erau prinşi în flagrant, a doua oară la rînd, erau ucişi.

CITITI SI:  Consecintele fumatului asupra aparatului cardiovascular

Pe la mijlocul secolului XVI, fumatul pipei devenise o practică exotică şi radicală care stîrnea suspiciuni.

În următorul secol, noua modă senzaţională a prins rădăcini, iar fumatul pipei, trabucului şi, în cele din urmă, al ţigărilor a intrat în viaţa de toate zilele. Pe la mijlocul anilor 1800, au început să se fabrice ţigări pe scară largă, iar tutunul cucerea planeta.

FUMATUL – FABRICAREA PRIMELOR TIGARI

În 1843 odată cu începutul industrializării, are loc şi fabricarea primei ţigări. În 1881 în America apare prima maşină de fabricat ţigări (200 per minut), iar la 1910 în Europa deja au fost înregistrate 20.000 de mărci de ţigări (patentate).

Actualmente, concernele de ţigări americane produc anual 1/5 (un trilion de ţigări) din toată producţia lumii. În anul 2030 este probabil ca 10 milioane de locuitori vor muri din cauza fumatului.

În istorie, utilizarea tutunului a fost asimilată consumului de nicotină, un alcaloid conţinut în acesta şi, care prin stimularea secreţiei de adrenalină, avea efecte nocive atunci cînd dozele erau mari.

De la constatarea efectului iniţial psiho-excitant al tutunului s-a ajuns, în zilele noastre, la înţelegerea faptului că tutunul dăunează nu doar prin conţinutul esenţial în nicotină, dar şi prin alte substanţe alcătuitoare, repertoriate, în zilele noastre, în număr de peste 4.000.